marți, 14 februarie 2012

Imi pare rau





   La imaginatia razei privirii mele
   Am adaugat un dor sa-mi opreasca lacrimile
   Uitandu-ma in trecut
   Iar prezentul meu fiind neascultat cazu mut.


   Stiu ce am fost in viitor, caci ma gaseam in trecut spanzurat de prezent
   Si galbenul meu incet se transforma intr-un gri permanent.
   Sunt un nuc cu rele frunze
   Ascutite-n uitare si usturator sunt pe surprize.


   Imi pare rau ca am renuntat
   Si pe tine iubita mea, sufletului te-am denuntat
   Caci eram fricos si o dragoste aveam de infruntat
   Timpul ma controla, iar eu eram doar timid si enervat.


   Imi pare rau de timp ca nu l-am controlat
   In sentimente pure el era pierdut si uitat
   Cu carcasa sparta caut alinare-n dor
   Acum caut incet incetisor, ca-n trecut eram un pradator.


   Imi pare rau si pe foaie ma astern usor
   Imi pare rau si-n amintire ajung la resemnare pe margine de dor.
   Pun in locul meu cel mai frumos covor
   Pe care tu iubita mea, sa calci pretentios si miscator !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pastrati limita bunului-simt.