Ganduri despre cum sa atragem atentia,
Despre cum sa marim perceptia,
Despre cum sa deznadajduim conceptia,
Totul pe drumul ce duce in a ne servi deceptia.
Dau noante noptiilor,
Ca-mi gandesc gandul narozilor,
Il zidesc in trotuarul pometiilor,
Doar clatindu-mi linistea in noanta versurilor.
Si tot astept, un rod sa se desprinda,
Din ce si in ce mintea sa-l cuprinda,
Caci tot sterg ganduri de surdina,
Din teama imprimata pe retina.
Si timpul ma deprima,
Asta-i noanta noptii ce imprima,
Aceste versuri de enzima,
Intr-o vina ce ne-o transformam in cina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Pastrati limita bunului-simt.