Destin static

N-am chef, cica n-am vocatie
Dar sunt pur intr-un pur punct de inspiratie
Mintea mea si lichidul din levitatie
Sparg granita dintre a vedea, a cunoaste si vaga educatie
Dintr-o panica de demonstratie
A unei voci paranoice din interiorul evolutiei statice
Partea buna a une-i parti proaste
Si costul dur a unei necostisitoare coaste
Cand sarpele ataca scutul cu sunete
Si porumbelul aduce linistea din tunete
Paralele practice in destinele statice
Toate vagi in opiniile tragice
Si privirile optimiste din gandurile pesimiste
Mint a da cu cereri de permisie in salturile din timp catre zilele triste...
Toti canta, toti fac poezie
Unu-i singur si sigur se agita pe hartie
Se vede sur si surprinzator pe gingie
In inima ta limba-ti e cenusie
Si vaga iti e viata, caci e o concluzie pustie
Si toti striga-n vina, ca cica vinovata-i generatia fara de stralucire
Si toate's fara vointa, ca vointa-i daruire
In imagini crapate in negru, sufletul confuz in amagire
Noi cerem, cersim, violam totul intr-o speranta tarzie
Speranta ne moaie, si totusi acum foaia devine vie !
Inima se rupe, iti plange sufletul
Puteai face greseli, dar nu tocmai tu
Aveai alegeri si nu numai nu
Timpul se scurge, asta simti acu'
Si razi inghetat, ca defapt nu razi.. nu?
Patrulezi prin minte si nu-ti dai seama cum
Ai ajuns intr-un adanc de scrum
Gandind ca era mai bine invers
Dar vezi, nu te varsa si totusi versi
Toti ochii de-i intanlesti... ai dat gresi, besi !