Anti-stop

Suna telefonul, eu deschid usa
Imi arunca microfonul, eu destind cusca
Imi lasa cicatrici de loterie
Eu imi las suflul sa fie o bijuterie!

Sunt masculi si femele,
Holbandu-si ochii Ca hrana unei hiene
Vazand in mine o bujuterie a lumi subterane
Cu aripi si coarne,
Din deznadejdie si dragoste faurind icoane,
Pe lumea omului asezat pe ciorne,
Din culmea sclavului strivind tone,
Pasind sincer pe ideologii autohtone.


Hartii si ciocane, in randuri de seara
Vazandu-se pe imaginatia celui mai de seama.
Artist declara, pe pasi de secara :
Arde iluzia prezentului in clipe de ceara,
Facand din viata mea un destin sa ceara.

Umil de lacomia cunoasterii,
Las tinta jos, calcand in spuma marii,
   -cu tot cu Venus,
imi las forta in totalul garii
Cu tot cu moralul verii.

Si nu mai spun nimic, ca's izolat in izvorul tacerii
Si las doar puncte de virgula in paradigma mizerii !