joi, 12 ianuarie 2017

Ziua timpului meu

Caut o relaxare indefinibila
O rutina cu munca si viata ceva mai sensibila.
Dar nu le mai vreau, sunt satul
Vreau o incordare definita si totul nou cat mai e timpul.

Ce-i instabilitatea asta ce ma dicteaza,
Ochii nu-mi privesc durerea sau ce ea picteaza.
Un pamant intreg ce la viscol danseaza,
Pulsez in pericol o idee ce nu cred ca avanseaza.

M-am intrebat neincetat, oare ce conteaza ?

Sa fie spatiul celuilalt ce ma inroleaza
Sa fie pamantul, ca-l simt cum se incordeaza
Sa fie cerul, ca-l vad cum innoreaza
Minti ce escaladeaza
In furtuni filmate-n poze ce in extaz finalizeaza
Si sincer nu vad, in toate astea, 
Ce conteaza ?

In trei minute eu cobor
Si pun zavor
Pamantul nu se mai invarte ci curge ca un izvor
Las cuvantul sa ma desire pana am sa mor.

E nefinalizat
Tu finiseaza pana ce ai remarcat
Ca nu materia, doar cuvantul te va picta descătușat.


duminică, 8 ianuarie 2017

Imortalizarea efectului

E un punct, ce il numim concluzie
E un loc, de unde putem vedea orice fel de contuzie
E un tip, ce il administram indiferent de confuzie
Este un EU, ce il acoperim , indiferent de discutie.

E un punct, ce in prezent, are perfuzie
E prezentul, ce pe punct, aici scuze.

Acum eu nu ma vad, nici nu ma simt
Lucid, ca un smintit, ma simt
Perforez exact efectul timp
La a 2-a n-am deschis decat un ghimp.

E un tic, sa tip, sa fiu flamand
Rezuma un efect, un gand
Viata putrezea mergand
Si in punct, rumegam cantand.

joi, 5 ianuarie 2017

Dialog cu sine

Sunt de parere ca e important cu cine incepi viata,
Caci de sfarsit incepi sa realizezi distanta,
Prin tot ce ai trecut ai definit prestanta,
Prin ce ai pus cap la cap, chiar si ignoranta,
Concepi un simplu discernamant, siguranta.

Dar iti spun sincer,
Constiinta mi-a dictat crancen,
Sa ma impotrivesc, simteam ca ma disper,
Si asa m-am patrus incet, empatic cu farmec discern.