Parol

    Jongland cu triste zambete,
    In lumina unei sincere priviri,
    Aleg cu repeziciune bune fapte,
    Le ascund in gand si randuri.

    Si cate ganduri, cate ganduri,
    Las pe foaie...
    Pritre amintiri si randuri,
    Pun pe foaie ale mele razboaie.

    Inconjurat de umbre,
    Idei si ganduri sumbre,
    Ma rup de lume,
    Ma rup de tot, ma rup de glume...

    Ca's in privire umed,
    Si calc asa de des,
    Incat vasul ce ma defineste,
    Se crapa, ma-ncetineste...

In absenta ta...

  Ma tot intreb de ce nu pot scapa,
  De cinicul negativism ce-l am in absenta ta.
  Imi e dor si ma detest,
  Sunt un monstru si atest.

  Sunt propria-mi groaza,
  Sunt parte din ce scriu,
  Si in geneza,
  Sunt un monstru pustiu!

  Cataclism in noaptea inimii,
  Transformat intr-o bestie a noptii,
  In care luna-mi povesteste,
  Regasirea Celui ce ma priveste...

  Si nu pot fi cavaler,
  Sunt prea gol,
  In fericire prea efemer,
  In privire plin de formol...

  In absenta ta am simtit tot,
  In jur un nonsens,
  Ce darama posibilitatea de troc,
  Ramanand sentiment de foc intens.

  Iar fiecare parte din mine,
  Privita-n culori fine,
  Nu-i alinare pentru mine,
  Vreme vine...

  Si din pamant imi voi privii,
  Viitorul gri,
  Ce-mi dovedeste gandul desfranat,
  Si-mi rup tesutul, incep sa-l impart.

  Caci usa ce se deschide are prag inalt,
  Si nu pot ridica, nu pot sa ma-nalt,
  Prins in nesfarsitul chin,
  In absenta ta, plang si suspin...

Legi conceptuale

 * Toate lumiile se afla in lumea prezenta.
 * Cand cauti a fi invidiat, invidia ta iti intrece imaginatia.
 * Cand dai sfat de rabdare, rabdarea ta e intre ghilimele.
 * Darul cu contradictie are asteptari, dar nu se vor implini.
 * Pasii calmi au un haos grandios.
 * Privirea ce sta ascunsa este defapt un regret.
 * Distrugerea spontana nu tine de nervi, ci de incomplectul ei.
 * Ceea ce stim, defapt credem ca stim.
 * Ce se numeste bine cu siguranta este bine, dar doar personal.
 * Sfatul nu-i mai mult de cat o consolare a eului.
 * Cand ceri de la gand esti defapt inutil.
 * Acceptarea a tot ce e, inseamna renuntare.
 * Confuzia este unicul adevar al realitatii.
 * Cei ce cersesc au timp pentru toate.
 * Timpul nu-i decat un siret prea scurt.
 * Cea mai mare dorinta a omului este omul.
 * 60% din dovezi sunt zidite de minciuni.
 * Continuitatea nu are principii.
 * Gandul este cu nimic mai mult decat desenul facut in praful de pe birou.
 * Alegerea inseamna investigatie.
 * Alegerea spontana inseamna o veche investigatie.
 * Legea conceptuala este defapt un fals, dar un fals nu inseamna ca nu-i real.
 * Abandonul nu-i intotdeauna renuntare, ci poate fi o cale mai scurta.
 * Talentul este impulsul subconstientului.

Nevroza

   Astern calde cuvinte-n viitor, crapat de trecut,
   Ca-n prezent sunt tornada, visator si mut,
   Si singur si surd, in cutia secretelor negre,
   Rezemat de cruda coasa, in mirifica mea vedere...

   Si vreau sa ajut, sa uit, sa-mi aduc aminte si din nou sa fug,
   Sa ma regasesc, in dragoste si ura, ce-mi creaza frica si ma astern usor ca un fulg,
   Pe foaie, si-n amintirea ta, sunt un geniu' surdo-mut,
   Ce-ti sopteste-n lacrimi, ca te-am avut dar m-ai pierdut...

   Clatinand in firava ta frenezie, al meu ochi creaza vitejie,
   Sperand a schimba fata tuturor, ci nu numai chipul din hartie!
   Cu totii sa ne nastem inca o data, si uitate ne-ar fi toate,
   Bucurii si rautati, ale gandurilor noastre fericite, bolnave-n rautate.

   Si-n casele noastre sa asternem sinceritatea si iubirea,
   Asemeni curajului nebun de a nimici binele si fericirea,
   Ce inconstienti il creem si-l dezvoltam, si-n final uitam de nea,
   Caci peste pragul putred cu miros ciudat, noi atingem nemurirea!

   Dar sunt nebun, creez confuzie,
   Si-n mica mea lume argintie,
   Imi asez sufletul pe hartie,
   Ca sa fie calcat in uimire, indepartat chiar de a mea minte pustie...

Sacrificiu

 Tu, floare inzestrata cu minune
  Ajuta-ma sa arunc tot ce-i negru in mine
  Si prin asta toate celelalte vieti meschine.
  Tu, infloritoare aluzie,
  Scapa-ma din intregul meu fals,
  Unde Adevarul doar zumzaie.
  Eu sunt clanta ce nu se deschide
  Pe cand tu esti fereastra ce respira vieti lucide
  Fac sacrificiu de vedere si gand
  Lasandu-ma sa fiu pur si bland
  Ca in tot ce a fost
  Mi-ai dat tot din ce nu a fost !
  Paseam pe ambele cai, sarutand viata si moartea
  Imbratisand teroarea si soarta
  Cand defapt in tot eu eram totul
  Si totul sa fi fost eu, constientizam punctul.
  Pas cu pas in viata de dupa moarte
  Izbind lumea mea cu soarta ce ne declara moarte
  Si pas cu pas faceam ca viata sa astepte
  Moartea si celelalte fețe.. erau inapte si perfecte !
  Acum in sacrificiu vazut de chipul ochiului
  Calc pe alte trepte si simt scopul schiopului
  Pe cand viata se sfarsea,
  Alunecam pe inceputul totului !

Drumuri

  Tinut de mana iti soptesc,
  Ca atunci cand bine iti e, si mie,
  Si-n mijloc mii de suspine,
  Si la sfarsit nu ma bucur, doar obosesc!


  Razele culorilor vii din lacrima ta,
  Imi sfarama inima si mintea,
  Caci cand rau iti e, si mie,
  Si-n mijloc mii de zambete fine!


  Atinge-mi fiorul gri si spune-mi,
  Ce cauti, ce vrei de la oameni?
  Ca eu lacatul si cheia sunt,
  Si-n imaginea ta, un biet plapand, umed si trecut!

Simplul concret al eternitatii

Simpla mea parere asupra eternitatii, vietii vesnice..ori cum vreti sa o numiti este urmatoarea :
      Oricat s-ar cauta, cauza este pierduta prin simplul fapt ca exista o cercetare.
Spun simplu si concret opinia mea catre adevarata eternitate ;
                                                  - Adevarata eternitate este intruchipata in clipa.
Elibereaza-ti destinu imbogatindu-ti festinu intr-un prezent continuu!

Porneste totul, cand totul se opreste!

   Cum incepem sa zambim,
   Nopti albe sa lungim,
   Fara sa ne amagim,
   Incepem sa ne mintim!

   Flori sa ascultam,
   In amintiri ne inecam,
   Usor alunecam,
   Am aruncat totul, dar pastram!

   Ghidat de plopi,
   In urme de gropi,
   Viata ne strange-n snopi,
   Albastrii, verzi, orbi,
   Picura cu stropi...

   Strangand surasuri in gand,
   Saraci mergand,
   Clopotul usor rasunand,
   Pasim pe rand!

   Cand totul porneste,
   Nimic nu sta pe loc si ma starneste,
   Cauta si gaseste,
   Imparte si traieste,
   Acum cand totul se opreste!

Praf

Priveste a timpului gradina, prin praf si tarana
In care se spulbera ziua prin filmul de grindina
Astia ne omoara subtil prin prafuri de credinta, rationalism si sfaturi de usurinta
Ne-au diminuat credinta spulberandu-ne baza fundamentala a.k.a vointa
In toate rafturile sinuciderii de spaima
In adaosul figurat de sticla si totu-i de pomina
Nu-i sens, nu-i inceput si nimic pe masa in aceasi seara senina..

Stinge-ne Doamne setea de crima
Impaca-ne cu unitatea Ta de pace deplina
Lasandu-ne orbi de raul de pe retina
Si sa ne abatem in rauri de mila senina
Prin care toate au un inceput de felina
Acum Doamne, te rog praf inima meschina.

Astia au timpul de partea lor prin scuze de disciplina
In care s-au prezentat constienti de raul din surdina
Si noi aveam steaguri de bunavointa
Dar cotizam la raul ce defapt ne domina
Si iarasi, totu-i de pomina.
Zi senina acoperita de luna plina
In anul cunoasterii avem gura stearsa si mintea intoarsa
Spre partea cugetarii Sinelui
Ca El vroia palma stearsa de orgoliu si angoasa...

Razvratirea prezentului

- Am putine cuvinte de spus, grai Prezentul.
Traducerea istoriei si inclinatia acceptarii premonitiei, chiar daca cea de a 2-a iese din ratiune, sunt defapt o grabnica si vulgara inselatorie in fata Mea.
Vreau doar acceptul constientului pentru a-ti imbunatatii intelegerea.
Telul meu este viata, cred ca este evident.
Nu dau sfat de renuntare celorlalte doua forte, ci doar o acceptare pentru complectul meu si al vietii in acelasi timp.
In acelasi timp, doar ca expresie caci Eu sunt sfarsitul lui.
Eu sunt fericirea tuturor, doar prin fericirea lor... si de aici morala!